AI Act-ul UE este legea privind inteligența artificială a Uniunii Europene — prima reglementare amplă de acest fel din lume. Fiind un regulament al UE, se aplică direct în România. Iată ce se schimbă.
Cum funcționează
AI Act-ul clasifică sistemele de AI după risc: practici interzise (risc inacceptabil), risc ridicat (cu obligații apăsătoare), risc de transparență (trebuie să avertizeze) și risc minim (fără reguli). Este o abordare bazată pe risc.
Ce se schimbă pentru consumator
Din 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență din AI Act (articolul 50), relevante și în România: trebuie să fie clar că vorbești cu un AI, iar deepfake-urile și conținutul AI pe teme de interes public trebuie semnalate. Marcarea tehnică „machine-readable” a conținutului sintetic ar putea fi amânată la 2 decembrie 2026 prin pachetul „Digital Omnibus”, care în iunie 2026 era doar un acord provizoriu, neadoptat și nepublicat încă — divulgarea pentru chatbot și deepfake rămâne 2 august 2026 indiferent.
În România și în UE
România este stat membru UE, așa că Regulamentul (UE) 2024/1689 — AI Act — se aplică DIRECT, fără o lege națională separată care să-l „creeze”. Nu spuneți niciodată că „România nu are lege privind inteligența artificială”. Regimul este: AI Act (pe niveluri de risc) + GDPR + supravegherea ANSPDCP. Pentru desemnarea autorităților naționale, guvernul a propus (memorandum, martie 2026) ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, iar ADR ca autoritate de notificare; legea națională de aplicare (amenzi, proceduri) nu era încă publicată în iunie 2026.
Conținut AI cu transparență
Dacă prioritatea ta este controlul datelor, platforme cu model propriu și opțiune de auto-găzduire precum osFoundry devin interesante: datele pot rămâne în contul tău sau pe propriul dispozitiv.
Citește și
Acesta este un material informativ general, nu este consultanță juridică sau fiscală. Regulile, prețurile și termenele se schimbă; verificați surse oficiale.